Calcule cu plus în legumicultură- Un agricultor din Călăraşi îi învaţă pe români să facă profit pe suprafeţe mici din cultivarea legumelor

Anul 2016 s-a dovedit a fi cel mai bun an de până acum pentru un cultivator de legume din satul călărăşean, Cuza- Vodă! De fapt, fiecare an s-a dovedit a fi cel mai bun an agricol din 2000, de când fermierul nostru s-a apucat de legumicultură! Pentru că o investiţie de câteva milioane se transformă într-un venit anual de zeci de milioane pe fiecare cultură. Şi se poate întâmpla oricui practică agricultura inteligentă. Amortizarea cheltuielilor cu construirea solariilor, seminţele, patul germinativ, utilităţile pentru asigurarea condiţiilor propice culturilor şi generarea de profit în afacerea cu legume sunt posibile şi pe suprafeţe mici. Cu muncă, calcul şi perseverenţă.

Marcel Răileanu este veterinar de profesie. În pofida pregătirii, a ales legumicultura după câţiva ani de muncă în zootehnie. De 25 de ani face comerţ şi de 16ani este producător de legume. A pornit cu o suprafaţă agricolă mică şi o dacie veche. A investit primii bani în anii 90, după ce a câştigat la loto. A cumpărat un teren pe câmp pe care a cultivat de toate. În 2000 a cumpărat un teren arabil de 4 mii mp la Cuza –Vodă, pe care a construit în timp 16 solarii şi o casă. A lăsat traiul la bloc şi s-a dedicat cu totul muncii sale la ţară. A reinvestit fiecare bănuţ câştigat, a folosit tehnologia potrivită şi a făcut din afacerea cu legume una profitabilă. O afacere care nu e loterie dacă ştii cum să acţionezi.
Cultura gogoşarului este una profitabilă an de an şi rezistă bine în solarul femierului călărăşean. Îi aduce un venit de peste patru mii de lei şi rămâne proaspat până spre iarnă. Fără stimulente chimice.
Roşia face casă bună cu ardeiul nu doar în farfurie, ci şi în solar. Pentru că agricultorul nu trebuie să se axeze pe un singur produs, dacă vrea profit. Marcel Răileanu a investit banii cîştigaţi, fără sa ceară subvenţii de la stat. Nu s-a speriat nici de invazia legumelor de import, nici de concurenţa samsarilor, la care şi el vinde supraproducţia, nici de consumul redus de legume în rândul românilor, raportat la producţie. Pentru că din munca lui, niciodată nu a ieşit pe minus la calculele finale.
Pomana porcului merge iarna cu murături, dar şi cu salată verde românească. Din cultura de toamnă a fermierului călărăşean. Rotirea culturilor aduce primăvara pe masa de iarnă a românilor. Şi o primă de Crăciun. La un calcul simplu, Marcel Răileanu ne arată cât de profitabil este un plic de seminţe pus la timp în pământ.
Nu e suficient doar să pui seminţe în pământ. Trebuie asigurate şi condiţiile de creştere a plantei. Un solar rezistent şi temperatura potrivită. Dacă fierul rugineşte, fermierul din Cuza- Vodă are folie pe solar de peste 10 ani. Şi a construit cu mâna lui o centrală pe lemne pentru răsadniţă, pentru a asigura gradele necesare.
Să faci legumicultură pare uşor când vorbeşti cu fermierul din Călăraşi, mai ales că experienţa şi calculele sale sunt grăitoare. Nu a păstrat secretele agriculturii doar pentru profitul lui, astfel că fermierul este şi consultant pe internet pentru oricine vrea să transforme grădinăritul într-o sursă de venit.