„Istoria este cea dintâi carte a unei naţii. Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul” – spunea Nicolae Bălcescu în veacul al XIX-lea! Cuvintele par astăzi mai actuale decât oricând într-o epocă în care globalizarea tinde să ne facă să ne uităm rădăcinile. Cu atât mai mult în aceste condiții, marcarea zilelor importante din istoria noastră devine obligatorie, mai ales pentru conștiința celor tineri. În acest context se înscrie acțiunea „Unirea, naţiunea a făcut-o”, organizată la Muzeul Județean de Istorie Ialomița, acțiune dedicată momentului de la 24 Ianuarie 1859, când Alexandru Ioan Cuza era ales domn al Țării Românești, după ce pe 5 ianuarie fusese ales și domn al Moldovei. Se realiza astfel Unirea cea Mică, între cele două principate românești, despărțite geografic de Milcov, dar unite de secole prin origine, limbă, obiceiuri și aspirații. Importanța actului de acum 158 de ani a fost reliefată de profesori de istorie de la Colegiul Național Mihai Viteazul din Slobozia.
Mai puțin cunoscut de către cei tineri este modul în care Ialomița a participat la actele premergătoare Unirii celei Mici. Personalitate marcantă a jumatății secolului al XIX-lea, Barbu Catargiu, întâiul prim-ministru al României Unite, își are rădăcinile pe plaiurile Bărăganului, în localitatea ialomiţeană Maia.
Acțiunea dedicată actului istoric de la 24 Ianuarie 1859 s-a încheiat cu deja tradițonalul concurs de istorie adresat elevilor de liceu din Slobozia, concurs a cărei temă a fost, evident, personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și a celor care au înfăptuit atunci primul pas înspre ceea ce la 1 Decembrie 1918 va realiza o altă generație – Unirea cea Mare!
Unirea cea mică în conştiinţa ialomiţeană
