„Am fost intrebata: „De ce te-ai bagat in proiectul asta?”Sa stiti ca m-am gandit 2 luni de ce sa ma bag… Am tot gasit argumente pro si contra, m-am tot gandit si razgandit…In acesta perioada, mintea imi spunea:– faci suficiente lucruri, vezi ca nu ai timp nici pentru copiii tai, nu o sa gasesti finantarea necesara, nu are nimeni nevoie de ajutorul tau… si alte lucruri de genul asta Dar sufletul meu avea si el ceva de spus:– tii minte toti mentorii pe care i-ai avut ? tii minte momentul acela…?– nimic nu vine intamplator in viata ta: deschide ochii si inima!– nu ai gresit cand ai facut echipa – daca doar vorbim si nu actionam, atunci nu schimbam nimic – sunt multi oameni care gandesc ca tine, au nevoie doar de semnalul care spune: ADUNAREA!Si am ales:Particip in acest proiect, alaturi de o echipa de oameni minunati, pentru MINE! Aleg sa contribui cu ce stiu si pot ca un grup de 40 de copii sa aiba sansa la schimbare!Am ales ca eu sa fiu cea care striga: ADUNAREA! „Claudia CIACHIR, coordonator de proiect
Casutele de tip familial au fost infiintate in urma cu 11 ani si gazduiesc copii proveniti din familii fara posibilitati materiale. Educatorii din sistem sunt pentru ei si mama si tata. Pe langa Directia de Protectie a Copilului Ialomita si Asociatia „Educatia da aripi”, s-au alaturat demersului si Directia de Cultura a primarieimunicipale, care va asigura transportul copiilor de la casute la sediul asoiciatiei, Grupul de Initiativa “Stejarii ialomiteni”, cat si Liceul Pedagogic, ai caror elevi au mai realizat activitati pe baza de voluntariat cu acesti copii.Proiectul „Educatia da aripi” va fi implementat timp de un an, pentru care se cauta si resurele financiare necesare! Costurile acestui program, de la personal, material didactic si pana la cheltuieli administrative, se ridica la 624 de milioane de lei vechi.
„Atunci când am decis să ne implicăm în această cauză, să formăm această echipă și să lansăm acest proiect, “Educația dă aripi”, știam că nu va fi ușor. Fiecare dintre noi era conștient de asta. Totuși, ne împinge de la spate, permanent, gândul că acești copii minunați, care nu au greșit cu nimic, merită mai mult decât au primit până acum. Merită să zâmbească, le ajung atâtea lacrimi. Obrăjorii lor ar trebui să tresalte de bucurie, nu de tristețe.Tot așa, inimile noastre, ale celor implicați în această cauză, tresaltă la fiecare ajutor pe care îl smulgem pentru acești copii. Gândurile voastre bune îi însoțesc pe copii la fiecare pas, iar nouă ne dau puterea să mergem mai departe, pentru că nu ne permitem nici măcar să batem pasul pe loc, darămite să pășim înapoi. Rugăciunile voastre călăuzesc acele suflete minunate și ne învață că o rază de soare poate lumina o mare de întuneric. Iar voluntarii, implicați cu zecile în această cauză, sunt conduși de dorința de a-și ajuta aproapele.De același gând sunt conduși și cei care au decis ca, din puținul lor, să sprijine financiar acești copii. Da, ne-am dori cu toții ca problemele să se rezolve mai simplu, dar, din păcate, este imposibil. Și, atunci, facem ce putem. Uneori, ne întrecem limitele și găsim putere chiar în momentele în care credem că nu putem merge mai departe.Am putea să ne dăm toți la o parte, dar nu o facem. Fiecare dintre noi ar putea să se ducă acasă, după serviciu sau cursuri, și să își vadă de viața lui, de familia lui. Dar nu o face. Vine alături de acești copii necăjiți. Abia apoi se duce acasă, știind că acolo îl așteaptă o familie înțelegătoare, o familie călăuzită de dorința de a face un bine celor din jur. Ce poate fi mai frumos? Nimic, cu siguranță.Și tu poți face diferența! Fiecare gând pe care îl trimiți, fiecare rugăciune pe care o rostești, fiecare oră de voluntariat pe care o petreci alături de acești copii, fiecare sumă pe care o donezi. Vino alături de noi, e nevoie de ajutorul tău, de implicarea ta!